Despre Folclor

Folclorul muzical romänesc cuprinde toate creațiile culturii spirituale populare romänesti din domeniul artei sunetelor. Se face referire la moștenirea muzicală a românilor de la sat dintotdeauna și a popoarelor din care ei au luat naștere. Articolul de față se referă la folclorul de pe teritoriul actual al Romäniei (cu puține excepții, create de modificarea hotarelor de-a lungul istoriei). Etniile creatoare de folclor studiate în articol sunt, în cea mai mare parte, vorbitorii de dialecte românești (nord-dunărean, dar și – în limita cercetărilor efectuate – aromän și meglenoromän.

Elena Straface – Azi e joc si veselie

Valorile cele mai de pret ale omului sunt cele spirituale purtate in suflet, aceste  valori nu pot fi räpite de nimeni, in comparatie cu cele materiale care sunt palpabile, au o anumitä duratä , sunt consumabile si trecätoare.

Elena Straface – La nigei si-n särbätori

Prin folclor intelegem creatia artisticä colectivä  oralä si anonimä a unui popor, ce ne oglindeste conceptia despre lume si viatä.

Elena Straface – Eu din inimä vä spun
Vä imbrätisez cu drag
Elena Straface – Mäi bägitä dragä
Elena Straface – Suntem douä surioare

România este o ţară situată în regiunea Europei Central-orientale. Cu o suprafaţă de 238,391 km2 ocupă locul 82 între ţările lumii şi este cea mai mare ţară din jumătatea estică a peninsulei balcanice. România dispune de 448 km de frontieră cu Ungaria la vest, 244 km de litoral la Marea Neagră, 1330 km de frontieră cu Ucraina şi Moldova la nord şi est şi 1170 km de frontieră cu Bulgaria şi Serbia la sud. Capitala este Bucureşti, cel mai mare oraş din România. După 1989 întreaga Europă a fost afectată de un proces de recompunere prin întoarcerea spre vest, România fiind recunoscută în 1999 drept candidată la Uniunea Europeană şi la NATO. Din data de 29 martie 2004 România este membru NATO şi din 1 ianuarie 2007 al Uniunii Europene. România este membră a Organizaţiei Cooperării Economice a Mării Negre (OCEMN) şi a Acordului de Liber Schimb Central-European (CEFTA) şi participă la Iniţiativa Central Europeană (ICE) şi Iniţiativa de Cooperare în Sud-Estul Europei (SECI). România este înconjurată de ţări vorbitoare de limbi slave şi de limba maghiară, cu excepţia Republicii Moldova, ţară romanofonă care nu mai este parte a României din anul 1944. Din punct de vedere demografic, România ocupă locul 7 în Uniunea Europeană şi locul 51 în lume, cu o populaţie la data de 1 iulie 2007 de 21.584.365 locuitori.

Costume nationale

România este una dintre puținele țări din lume unde, în anii 2000, unii oameni de la sat încă mai poartă costume tradiționale și în zilele de lucru, nu numai cu ocazia anumitor sărbători. România se remarcă print-o varietate extraordinară de costume populare.

În mare, costumele populare românești se pot împărți în șapte regiuni folclorice. Mai detaliat, costumele populare românești se pot clasifica pe zone etnografice, numărul zonelor variind între 40 și 120, totul depinzând de persoana care face împărțirea și de criteriile folosite.

Confecționarea costumului popular românesc a pornit de la materii prime produse în gospodăriile țăranilor dar a evoluat odată cu trecerea timpului, reprezentând azi o adevărata măiestrie atât în obținerea și decorarea țesăturilor cât și a broderiilor.Portul popular are aceeași structură pe tot teritoriul țării dar se deosebește de la o regiune la alta prin amănunte cum ar fi croiala, forma și culoarea. Cele șapte mari regiuni folclorice sunt:

  1. Transilvania
  2. Câmpiile de vest: Câmpia Mureșului Inferior, Câmpia Crișurilor (Crișul Negru, Crișul Alb, Crișul Repede), Câmpia Someșului inferior (Țara Oașului)
  3. Banat, cuprinzînd Lunca Timișului și Caraș-Severin.
  4. Țara Românească, cuprinzînd Oltenia și Muntenia.
  5. Zona Dunării inferioare, cuprinzînd Bărăganul, Dobrogea și sudul Moldovei.
  6. Moldova, inclusiv Basarabia, Bucovina și Transnistria.
  7. Românii din peninsula Balcanică, care la rândul lor se împart în 4 subgrupe:
  • Daco-românii de-a lungul granițelor românești: Cadrilater (Bulgaria), Timoc (nord-vestul Bulgariei și estul Serbiei), Voivodina/Banatul sârbesc și în Ucraina (mai ales în regiunile Cernăuți și Odesa).
  • Istroromânii din Istria, Croația.
  • Macedoromânii (sau „aromânii”) din Albania, Bulgaria, Grecia, Macedonia.
  • Meglenoromânii din Grecia și Macedonia.

Muzicä instrumentalä

Mi-s bänätanä cu falä
Acasä-i Romänia
Au plecat romäni la coasä
Urcä oile la munte
Märine la nunta ta
Dorul de copilärie
Elena Straface

Ouä incondeiate

 
Oua incondeiate traditionale Bucovina

Oua incondeiate autentice, naturale sau din lemn, traditionale din Bucovina, lucrate cu ceara in relief, pictate cu vopsea sau decorate cu margelute. Ouale incondeiate sunt printre cele mai spectaculoase exprimari ale artei populare romanesti. Ele decoreaza masa de Pasti alaturi de ouale obisnuite, dar pot fi pastrate in orice colectie de artizanat romanesc la loc de cinste.

Muzica este

Muzica populară denumită și muzică folclorică, este un gen muzical hibrid, rezultat din confruntarea ansamblurilor de instrumente populare cu lumea oräseneascä și cu realitatea social – politicä din prima jumătate a secolului XX. În anii 1990, un nou val de schimbări în societate și în culturile de masä a dus la apariția unui subgen al muzicii populare, pentru care se folosește frecvent apelativul de „muzică etno”. Cu o reprezentare deosebită în Balcani și în tärile din fostul bloc räsäritean genul este recunoscut de puține limbica atare, fiind în cele mai multe cazuri inclus în noțiuni vecine precum: muzicä traditionalä ( folkloricä ), muzicä läutäreascä,muzicä folk, mai rar chiar și în muzicä usoarä sau pop. Se produc multe conflicte terminologice la traducerea acestei noțiuni tocmai din pricina orizontului cultural diferit de la o țară la alta.

Vocea si instrumentele muzicale

AcusticăSunetul  · Înălțimea sunetelor  · Fonația  · Timbrul  · Durata sunetelor  · Intensitatea sonoră
Vocea Soprană  · Soprană lirică  · Mezzosoprană  · Contralto  · Contratenor  · Tenor  · Bariton  · Bas (voce)
Intonația naturală  · Solfegiu  · Bel canto  · Operă  · Dascăl
Instrumente muzicale cu coarde :Vioară  · Violă  · Violoncel  · Contrabas  · Vihuela  · Viola da gamba  · Liră  · Chitară  · Lăută  · Balalaică  · Țambal  · Clavicord  · Virginal  · Clavecin  · Harpă  · Pian  · Pianină de suflatdin lemn –Flaut  · Piculină  · Flaut dulce  · Flajeolet  · Fluier  · Oboi  · Corn englez  · Clarinet  · Fagot  · Saxofon  · Nai din alamă-Trompetă  · Trombon  · Corn francez  · Tubă  · Fligorn de percuțieTimpan  · Xilofon  · Marimbafon  · Tamburină  · Castaniete  · Clopote tubulare  · Tobă complexe –Orgă  · Acordeon Acordaj Scară sonoră  · Centisunet  · Semiton  ·
Sistemul Pitagora (muzică)  · Temperament mezotonic  · Temperament egal
Elena Straface – Eu din inimä vä spun